Draga jurnalule,

astazi ma intorc la tine precum un prunc se intoarce la sanul mamei. Hmmmm, un gust dumnezeiesc de bun… Scriu in tine. Iata ca nu numai hartia suporta orice, ci si internetul. Ce fel e lumea asta… De la zidurile pesterii in care stateam mai an, trecand prin tablite, papirusuri, hartii, intorcandu-ne la ziduri de blocuri, acum am pornit cu elan pe ziduri de bloguri.

Eu sunt… Cine sunt eu? In fine… Un om care traieste in Romania, totusi din Europa. Atat… Ma irosesc, asta mi-a zis unchiu’ Bogdan de dimineata. Am din ce sa consum, mi-am zis eu ca ar trebui sa i raspund, dar nu am facut-o. M-am sters la bot si am mers mai departe. Ma astepta o lume sa o salvez.

~ de bogzi pe noiembrie 9, 2006.